Întârzierea conform Codului Civil
Conform Codului Civil român (art. 1521 și urm.), întârzierea apare automat când factura are o scadență calendaristică („Plătibil până la 15 mai 2026") și debitorul nu plătește. O notificare nu este strict necesară, dar este recomandată pentru escaladare și ca dovadă. În practică, trimiți totuși cel puțin o notificare deoarece documentează comunicarea și pregătește corespunzător o eventuală acțiune în instanță. Fără o scadență calendaristică, trebuie să trimiți întâi o notificare, întârzierea începe atunci când notificarea este primită.
Dobânda de întârziere conform OG 13/2011
Dobânda legală de întârziere conform OG 13/2011 este: rata de referință BNR + 4 procente p.a. pentru consumatori (B2C) și ROBOR (sau rata de referință BNR pentru tranzacții non-comerciale) + 8 procente p.a. pentru întreprinderi (B2B). Rata de referință BNR se stabilește periodic. Formula: suma restantă × rată × zile întârziere / 365. Generatorul nostru calculează aceasta cu precizie de o zi.
Cele 3 niveluri de notificare în practică
Nivelul 1 este o notificare politicoasă de plată fără penalități și fără dobândă de întârziere, tratezi clientul ca și cum pur și simplu ar fi uitat. Nivelul 2 este o notificare fermă cu dobândă de întârziere, penalități și un termen de 14 zile; subliniază întârzierea pentru prima dată. Nivelul 3 este notificarea finală cu un termen de 7 zile și o amenințare explicită de acțiune în instanță sau recuperare. Legea română NU cere 3 notificări, odată ce întârzierea este stabilită, o singură notificare este suficientă legal pentru a da în judecată.
Penalități de notificare, ce este permis?
Doar costurile efective suportate (poștă, hârtie, tipărire) pot fi rambursate. Instanțele acceptă tipic 10-50 RON per notificare; penalitățile forfetare de 100 RON sunt frecvent reduse. Important: o penalitate de notificare poate fi percepută doar de la a 2-a notificare în jos, deoarece prima notificare este cea care declanșează întârzierea (cu excepția cazului în care întârzierea a apărut deja prin scadență calendaristică). În B2B, conform Legii 72/2013 se aplică suplimentar despăgubirea de 40 EUR, o dată per creanță restantă, doar dacă debitorul este o întreprindere.
Recuperare & ordonanță de plată
Dacă debitorul nu răspunde după a 3-a notificare, ai două căi rezonabile: 1) Agenție de recuperare, rapidă, trimite propriile notificări cu presiune semnificativă, poate iniția pași judiciari; primești tipic 60-80% net. Costurile pot fi parțial transferate debitorului. 2) Ordonanță de plată conform Codului de Procedură Civilă (OUG 119/2007 transpusă), ieftină (taxă judiciară de la ~200 RON în funcție de sumă), produce un titlu executoriu în 4-6 săptămâni. La opoziție, se transformă într-un proces normal. Pentru sume sub 50.000 RON, procedura ordonanței de plată este de obicei cea mai economică opțiune.
Termen de prescripție, 3 ani
Majoritatea creanțelor se prescriu după 3 ani (art. 2517 Cod Civil), începând de la data exigibilității creanței. O factură din mai 2026 expiră astfel în mai 2029. Notificările singure NU întrerup termenul de prescripție, doar acțiunea în instanță (ordonanță de plată, proces) sau o recunoaștere scrisă a datoriei. Concluzie practică: escaladează rapid după nivelul 2 sau 3, nu aștepta ani. Odată ce termenul de 3 ani trece, debitorul poate invoca pur și simplu apărarea prescripției și îți pierzi creanța.
